Provocarea la primul ROMANIA LA Taifas 4 feb 2009

Think thank GEST

Scapa cine poate sau scapam pe cine putem?

Pamantul arata vazut noaptea din avion ca un fruct urias napadit de o panza de lumina.

Cuvintele pe care le asociem cu perioada pe care o traim:

nesiguranta

panica

lacomie

criza

isterie

americani

arabi

evrei

rusi

chinezi

ingrijorare

comunism

agitatie

rapiditate

Ceva s-a intamplat in America. Am ridicat in slavi liberalisnul, profitul, concurenta, democratia, lobby-ul, Casa Alba, Pentagonul si le-am oferit un cec in alb.

Relatiile solide sunt incercate in momentele de criza profunda

Ion Iliescu este un comunist nedisimulat pana la moarte. Noi nu ii credem pe rusi nici cand ne fac daruri, stim ca ceva a fost amputat si ceva a suferit mutatii importante in sufletul lor slav dupa 100 de ani de Lenin, Stalin, Hrusciov, KGB sau GRU. Nu deranjeaza asta spiritul pragmatic-mercantil al lui Schroder si nici camembert-ul nu refuza mucegaiul pietei rosii.

Ii mai iubim pe americani?

Europa, ruda saraca, are acum un cuvant de spus? Dati-mi un punct fix si va rastorn universul. Gasiti un om care sa vorbesca europeneza cu Ramsfeld si America ne va lua in seama. Pana atunci, mica, cu sinapse nemielenizate, Europa sare in sus cu G20 ca sa intre in cadrul ecranului. 

Sarkozy danseaza cu Merkel valsul european contra-naturii relatiei istorice dintre doua culturi care se diferentiaza major plecand de la un simplu sarut pe obraz.

Este dispusa China sa plateasca o parte din factura la curent? Curent crisis! Sau tine banii la ciorap ca sa cumpere pamant in Africa, acolo nu a ajuns criza imobiliara si nici cea energetica.

Ce cauta Medvedev in America Latina? Ce-a cautat in Georgia? Ce cauta la Kremlin?

Exista PetroEURO?

12 sau mai multe familii?

Mai poate exploda mamaliga?

Are Romania o elita constienta de propria ei existenta? Se pot depasi interesele personale pentru a gasi soltii de grup? Ne mai putem gandi la viitor? Ne-am “mancat” deja recolta din anii viitori? S-au terminat resursele? Am baut banii copiilor si nepotilor nostri? Daca nu noi, atunci cine? Where is the money?

Exista o criza economica, de resurse sau doar una morala? 

In momentele de criza, apa involbureaza fundul lacului si ies la suprafata gunoaiele, mortii de pe fundul baltii, descompusi de uitare si ignorare. Acele lucruri care nu se pot tine ascunse mai mult de un ciclu istoric, apar acum la iveala. 

Fiecare om are pretul lui, ne spunea profesorul de analiza. Care este pretul dumneavoastra? Cu cat se mai da un suflet, o constiinta?

S-au vadut de-a lungul istoriei bucati din zidul Berlinului, aer din piata revolutiei portocalii, bucati din catifeaua ceha sfasiata de tancurile sovietice, Omagile lui Ceausescu, Alaska, Petrom, Romtelecom, bancile, aluminul, otelul. 

Nu am dat moneda din mana. O fi bine, o fi rau? Depinde pe cine intrebi. Daca ii intrebi pe unguri ei zic ca ar fi fost bine sa o schimbi la timp pe EURO; daca ii intrebi pe bulgari ei spun ca, oricum, nu ajuta; italienii, britanicii, danezii au lasat ciocul mic.

Se redistribuie:

influentele

averile

sperantele

banii

terenurile

creditele

bancile

increderea

iluziile

Se ruineaza:

constructiile

bancile

bursa

publicitatea

imobiliarele

mila

increderea

speranta

Bogatii vor fi mai bogati sau faliti, saracii vor fi tot saraci iar clasa de mijloc, tinerii cu salarii de 1-2000 de EURO,  masina in leasing ( Ford, Skoda sau Toyota ) teren cumparat cu credit la banca, workoholici, 1 copil, divortati sau necasatoriti, cu traininguri si team buildinguri – victime colaterale.

Revin:

Extremismul

Comunismul

antisemitismul

antiamericanismul

euroscepticismul

Iliesti

Nastasi

Stalini,

Zeus

despotii luminati

demagogii

hotii

talharii

revolutionarii

oportunistii

Ne-am lasat prostiti si manipulati, am baut sucuri cu aspartam de la dozatoare, am mancat mase plastice, am inghitit pumni de medicamente, ne-am facut credite si pentru capacele de la veceuri, ne-am lasat copiii nesupravegheati pe internet, la jocuri video si la Cartoon Network, nu ne-am vandut tara, ne-am vandut tara, am jucat la Caritas, FNI, Safi, Bursa, am votat raul cel mai mic, am platit primul produs si al doilea la jumatate de pret, ne-am lacomit, ne-am europenit, ne-am americanit, ne-am taiat copacii, ne-am vandut bancile, resursele, pamanturile, industria, comunicatiile, sufletele.

Si pentru toate astea a venit scadenta!  

RASPUNS M.STAN INVINCIBILE ARMADA

Prezentarea lui Cristian porneste cu abordarea unei industrii pe care el o cunoaste foarte bine ca insider: tehnologiile medicale.

 Studiul de caz pe care l-a propus a fost relatia dintre General Electric si Siemens, pe acest segment de industrie.

 Competitia R&D intre cei doi giganti a avut aparenta unei intreceri autiste, care nu a tinut cont de semnalele din piata. Departamnetele de cercetare ale celor doua corporatii s-au intrecut in lansarea de prototipuri de scanere performante si aceasta undeva pana in anul 2010, ca si cum in acest timp pe aceasta piata globala nu ar fi fost nicio criza.

 In 2010 intrecera "pe ramura" s-a oprit.

De fapt, nu mai este nevoie de nicio competitie. Toti ceilalalti 17 competitori din industrie au fost cumparati de unul sau celalalt sau au dat faliment. Piata tehnologiilor medicale are acum doar doi mari actori: GE si Siemens.

Raman pentru mine niste nelamuriri si semne de intrebare:

1. Piata tehnologiilor medicale este atipica pentru ideea generala de piata. In Europa clientii pentru inaltele tehnologii sunt guvernele nationale iar aceste guverne se misca dupa logica politica a alcatuirii bugetelor proprii.  

 Oare nu au intuit cei doi giganti ca acestea isi vor taia din bugetele pentru sanatate sau, pur si simplu, niciun factor de management din conducerea celor doi nu a avut curaj sa zica STOP JOC?

2. In acest moment pare ca R&D nu mai este o miza la fel de mare pentru cele doua companii. Bugete de cercetare exista dar acum pare mai avantajos sa cumperi patente noi sau chiar companii care au o dezvoltare peste un anumit nivel. Concluzia dezbaterii de la Taifas este ca nu conteaza cine inregistreaza patentul, conteaza cine este in stare sa produca aparatul si sa il vanda.

Exista un nivel de dialog/intelegere intre competitori in cea ce priveste politica de lansare de noi tehnologii?

3. Mai este sanatatea publica o prioritate pentru ei sau doar profitul inregistrat? Tendinta este aceea de a aduce la conducerea companiilor fosti CFO, oameni pentru care lansarea unei tehnologii noi, revolutionare, poate fi mai paguboasa decat comercializarea unui produs mai vechi, cu un face lifting, si sa actioneze in consecinta.

4. Generalizand,  in conditiile in care industriile mari sunt supuse aceluias tip de coagulari, in ce masura mai sunt statele nationale un partener pe masura pentru corporatiile lider de sector. Isi mai pot ele manifesta cu succes rolul dereglementator si de control? Cine mai poate discuta de interese de stat in fata strategiilor de profit ale corporatiilor?

5. Ce ne rezerva viitorul din aceasta perspectiva?

Semnalez spre reflectie doua perspective care au legatura cu subiectul:

Prima vine din numarul din octombrie - noiembrie 2014 al editiei romanesti a revistei Foreign Policy unde apare un interviu cu europarlamentarul FIDESZ Gyorgy Schopflin. Acesta incearca sa dreaga busuiocul maghiar si vorbeste despre i-liberalismul premierului ungur Victor Orban.

Am vorbit la Taifas despre modelul de strategie nationala a Coreei de Sud legata de parteneriatul stat companii pentru a avea o lista de produse si companii lider mondial. 

Iata cum priveste politicianul maghiar situatia din Ungaria:

"Se poate observa ca in ultimii patru ani Ungaria a cheltuit in jur de 6 miliarde de euro in rascumpararea  unei mari parti din activele si firmele care au fost privatizate in anii 1990 si 2000. Cred ca strategia sa este de a crea campioni nationali, sa genereze acumulare de capital in Ungaria pentru a putea spune multinationalelor "nu poti face acest lucru, pentru ca distruge valoare". 

Am pus langa acest interviu un altul din ultimul numar al revistei Q Magazin, cu academicianul Mircea Malita. Intr-o maniera surprinzatoare pentru mine, domnia sa prezinta o perspectiva asupra interesului national pe care va invit sa o explorati. Interviul poarta un nume sugestiv, "Romania si-a cedat suveranitatea"

RASPUNS LA PROVOCARE INVINCIBILE ARMADA PROF S. CHELMU

Invincibila Armada si Competitia Corporatiilor

 Foarte interesanta tema propusa! 

 Conceptul de invincibila armada a intrat in istorie si este emblematic pentru ceea ce poate genera o concentrare prea mare de forte, administrata eronat, in contra-timp cu actiunile altor factori interesati. 

 Competitia corporatiilor poate avea atat efecte benefice (preturi si produse competitive, diversificarea ofertelor, transfer si acces rapid la inovatie si progres tehnologic), cat si efecte negative (concentrare prea mare de resurse, monopolizarea pietelor, distrugerea micilor intreprinzatori, drenarea resurselor financiare in paradisuri fiscale, vulnerabilizarea sociala, riscuri de somaj si chiar fenomenul de ”stat captiv”).    

 Intr-adevar, in lipsa unor reglementari, a unui stat eficient si bine organizat, volatilitatea pietelor poate provoca efecte sociale nedorite.

 Mai au marile corporatii flexibilitatea sa navigheze un mediu economic turbulent ? 

 Opinia mea este ca NU. 

 De fapt, o au, dar este putin probabil ca o vor folosi. Argumentatia o leg de raspunsul la intrebarea urmatoare.

 Au marile capitalizari bursiere raspunsuri absolut predictibile la evenimente economice?  

 Opinia mea este ca NU.

 Consider ca lectia pe care trebuie sa o invatam din esecul invincibilei armada este ca totul, insist TOTUL în economia mondial de azi, se bazeaza pe incredere:

-       Increderea actionarilor ca marile corporatii fac ce trebuie pt a face profit;

-       Increderea bancherilor ca marile corporatii stiu ce fac pt a face profit;

-       Increderea statelor ca marile corporatii fac bine economiei nationale;

-  Increderea publicului ca marile corporatii contribuie la binele si la interesul general;

-  Increderea corporatiilor in propriile forte si in capacitatea de a lua deciziile potrivite, la momentul potrivit.

 Contextul actual si istoria recenta destul de agitata referitoare la comportamentul imprevizibil al marilor actori statali, financiari si economici subminează constant această încredere. 

 Consecința este ca fiecare mare actor economic a depășit etapa în care se considera ”prea mare pentru a cădea” (”to big to fail”) și caută fie să-și păstreze status-quo-ul si consolideze pozitia, fie să schimbe: regula/jocul/partenerul/produsul/tara/board-ul/aliatii/etc.

 Politica riscurilor calculate și asumate este paradigma in care se consolideaza noua economie globala. O formulare mai neacademica a ce se intampla acum, cred ca este urmatoarea: ”corporatiile isi dau mana peste glob pentru a-si imparti noi zone de profit”.

Ce se intimpla cu R&D in cadrul multinationalelor tehnologice ?  

 Se dezvolta exponential. Domeniile tehnologice sunt noul vest salbatic al economiei globale. IT&C, nanotehnologii, robotica, tehnica spatiala, energiile curate..toate acestea sunt domenii care pot genera valoare adaugata mare si pe termen scurt – exact ce doresc actionarii. 

 Competitia in domeniul inovarii este mult mai acerba in cadrul multinationalelor decat in mediul universitar sau in sectorul public.

 Intr-un final pot legislatorii sa adopte o pozitie rationala in fata multinationalelor pentru a stimula economia? 

 Opinia mea este ca DA.

 Rational este: sa nu le respingi sau sa le faci concurenta artificiala, ci sa co-interesezi multinationalele in a contribui la economia nationala – prin taxe si impozite, prin locuri de munca, prin aport tehnologic, prin implicare in dezvoltare sociala si proiecte locale, etc.

Intelept este sa reduci vulnerabilitatea fata de puterea lor – prin consolidarea sectorului IMM national, prin investitii in economia sociala (asa numita ”economie cu fata umana” orientata pe om si bunastare, nu pe profit si exploatare), prin dezvoltarea unei economii de tip ”back-up” care sa fie capabila sa mobilizeze resursele si oamenii in proiecte durabile. 

INVINCIBILA ARMADA SI COMPETITIA CORPORATIILOR

INTALNIRE ROMANIA LA TAIFAS

Invitat: Cristian Toader

Tema: INVINCIBILA ARMADA SI COMPETITIA CORPORATIILOR


Cine este Cristian Toader?
  Cristian Toader holds a PhD from Univ Paris Sud, a Master in International Business from Ecole Nationale des Ponts et Chaussees and an Engineering Degree in Nuclear Applied Physics from University of Bucharest.

 He brings 20 years of experience in working with multinational teams in Management, Sales, Marketing, Corporate Finance and Technologies Development.

 As a HiTech Consultant Cristian supported digital networks and embedded electronics in the Media/Telecom and respectively the Automotive Industries.

 For the last 10 years he worked with General Electric Healthcare where he became an expert in Strategic Marketing applied to Healthcare Technologies.

 He has received Marie Curie and Landsteiner management awards as a recognition for implementing a global GE best practice in business analysis respectively as Finance Leader and as Price Manager in Europe
Middle East and Africa.

 He repositioned the premium Computed Tomography business line in Europe winning market share and improving profitability.

 Last but not least Cristian has lead General Electric Medical Systems as the Country manager for Romania and Moldova were he advocated for a transparent business environment and earned 9 points of share in Radiology.
Cristian is currently developping several medical projects in Romania in the fields of Cardiology and Oncology.


****
Invitatie la reflectie:

In 2014, Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat francezului Jean Tirole, doctorat in economie la MIT, in prezent director al Institutului de Economie Industriala in cadrul Universitatii din Toulous.

Cele mai importante studii ale sale explica modul in care trebuie intelese si reglementate industriile in care opereaza doar cateva companii puternice.

 Multe industrii sunt dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singura, care detine monopolul pe o anumita piata. In lipsa unor reglementari, a unui stat eficient si bine organizat, aceste piete pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preturi mai mari decat cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrarii pe piata a unor noi competitori.

 Analizele lui Tirole despre companiile cu putere mare pe o anume piata furnizeaza o teorie unitara care se bazeaza pe intrebari legate de politicile de stat, si anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari si cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile.

In Romania, lupta cu coruptia specifica perioadei de capitalism salbatic postrevolutionar si politicile fiscale impovaratoare a slabit major capacitatea capitalului autohton. Marile companii par a fi singuerle care profita de marea curatenie si au capacitatea prin eficienta si mecanisme financiare ingenioase sa faca fata crizei.

In plan global, miza este repunerea in discutie a suprematiei STATULUI asa cum a fost el gandit dupa pacea de la Vestfalia.


*****
Provocarea lui Cristian Toader:

Intr-o economie in care Bill Gates este partial de acord cu Thomas Piketty, ( Nota noastra: un economist a carei interpretare a capitalismului se intalneste adesea cu perspectivele lui Marx) si in care criza declansata de creditele subprime inca se simte este dificil sa regasim incredere in viziunea pietelor de capital. Consecintele au
trecut de mult de pietele bursiere si dezbaterea pe care o propunem vizeaza evolutia multinationalelor.

Mai au marile corporatii flexibilitatea sa navigheze un mediu economic turbulent ? Au marile capitalizari bursiere raspunsuri absolut predictibile la evenimente economice? Ce se intimpla cu R&D in cadrul multinationalelor tehnologice ? Intr-un final pot legislatorii sa adopte o pozitie rationala in fata multinationalelor pentru a stimula
economia?

Pentru a comenta acest subiect propunem un caz de studiu in General Electric si competitorul lui cel mai apropiat SIEMENS cu focus pe tehnologiile medicale.

Provocarea virtuala! Bitcoin, Ethereum sau Societatile alternative.

Intalnire Romania La Taifas

Tema:
Provocarea virtuala! Bitcoin, Ethereum sau Societatile alternative.

Key speaker
Mihai Alisie - Founder at Ethereum


Invitatie la reflectie:
Joseph Stiglitz, economist si laureat al premiului Nobel spune ca pretul inegalitatii sociale va fi foarte greu de platit. Cei care nu isi mai gaesc acum un loc in actuala formula societala, si acestia sunt din ce in ce mai multi, vor trecce prin revolta si apoi se vor regasi in noi formule de expresie sociala.

Mihai Alisie este Co-founder la Ethereum si se recomanda ca INGINER Social
A fost in mijlocul fenomenului Bitcoin lansand din Statele Unite ale Americii prima publicatie de specialitate, Bitcoin Magazine. Aici a fost redactor sef si coleg cu Vitalik Buterin cel care a inventat Ethereum-ul.

Este unul din cei care au mizat pe aceasta moneda virtuala atunci cand
valora cativa dolari. Intre timp bitcoin este cotat la aprox 500 USD dupa ce ajunsese aproape pragul de 1000 USD

Impreuna cu un grup multinational de tineri, cu headquarter-ul in Zurich, Elvetia, se pregatesc sa lanseze platforma Ethereum, un concept complex despre care va vorbi si La Taifas. Asociata platformei este si o noua moneda virtuala, ETHER, cu care se asteapta sa dea marea lovitura.

Conceptul social asociat acestei lumi paralele care nu mai poate fi ignorata a condus, de exemplu, la organizarea gruparii Movimente 5 Stelle din Italia, o miscare politica cu o aparitie puternica pe scena Italiei.

Liquid Feedback, un sistem efectiv si echitabil de sondare si decizie cetateneasca a parut multa vreme o utopie dar a fost sistemul prin care Cinque Stele Italia si-a construit platforma politica.

In rezumat, o lume dinamica, efervescenta care si-a construit o solutie financiara alternativa si un sistem democratic
paralel.

Sa descoperim impreuna o lume pe care tot impreuna o putem intelege si anticipa.

Perspective globale privind agricultura. Securitatea alimentara si pozitionarea Romaniei pe harta agricola a Europei - La TAIFAS

Intalnire Romania La Taifas:

Invitat 
Prof univ dr Sorin Chelmu
Vicepresedinte al Conferinţei Regionale FAO pentru Europa şi Asia Centrală
Secretar general adjunct MADR
Tema
Perspective globale privind agricultura. Securitatea alimentara si pozitionarea Romaniei pe harta agricola a Europei. 


Invitatie la reflectie: 

Relatia omului cu pamantul care produce tot ce are el nevoie este una veche, simpla si lasata libera de catre Dumnezeu.
Diviziunea sociala a muncii a asezat agricultura, productia alimentelor si comertul cu produse agicole intr-un principiu natural de piata libera.
Echilibrul s-a realizat, normal, prin PIATA, cu castiguri si cu pierderi, atata timp cat statul sau alte structuri suprastatale nu au intervenit in proces prin reglementari si “ajutoare”.

Agricultura, alaturi de energie si apa este unul din domeniile in care fondurile speculative s-au mutat sau se vor muta in curand. Deja regulile jocului s-au schimbat foarte mult.

Oamenii sunt cei care au mutat jocul pe tabla de sah, sau mai degraba de GO.

Producatorii turci de legume s-au mutat in Romania, au cumparat terenuri si produc legumele aici.
Legumicultorii italieni produc al doilea an pe pierdere pentru a rezista presiunii preturilor impuse de producatorii olandezi care si ei sunt pe pierderi doar ca sa ramana lideri pe piata. Jocul nervilor.
Producatori romani de porci si-au prins urechile in “cooperative” paguboase, combinatele mari au murit demult, Greenfild rade tot, parjoleste mii de hectare iar macelarii romani care fac salam cumpara carcasa din Germania.
Proiecte marete incearca sa ii scoata pe tarani din agricultura de subzistenta si, in acelasi timp, reglementari complicate fac imposibil ca omul sa isi mai vanda porcul la iarmaroc.
Vita romaneasca si chiar europeana va disparea din galantare sau restaurante daca se va liberaliza accesul vitei “latino” din Panama.

Inrebari peste intrebari…
Cat de bio este bio? Cat este trend, cat nevoie fireasca si cat manipulare?
Cat de nociva este soia modificata genetic? Daca este nociva de ce se importa?! De ce este cel mai raspandit adjuvant pentru hrana porcilor din Romania?
Cat din terenurile agricole din Romania este cumparat de catre firmele straine sau prin interpusi? Ce se va intampla din 2014 cand aceasta piata se va liberaliza? Cum va fi pregatita Romania pentru valul de cumparatori straini? De ce statul german are drept de preemtiune la fiecarei vanzare de teren agricol nemtesc?
De ce in Romania, in loc de porumb, cresc panouri solare? Cat de usor/greu poate fi schimbata destinatia unui teren agricol in Romania? Dar in celelalte tari europene?

Interventiile brutale in mecanismele de piata sunt cele care creaza disfunctionalitati majore si evolutii absurde ale preturilor sau productiilor.
Cu toate acestea, gardienii dreptatii sociale striga ca lacomia capitalista este de vina. Daca aceasta nu s-ar sprijini, insa, pe mecanismele interventioniste si, deci, coruptibile ale statului, piata ar aduce totul in repere normale.
Acolo unde este o norma nefireasca, insa, in loc sa se ridice interventia respectiva, se opteaza pentru inca o reglementare si mai grozava.

Consumatorul, cel care multa vreme a fost cel care a reglat piata prin cerere si prin nevoi firesti sau adesea subiective, este acum confuz si neinformat.
Un prieten a testat nivelul de nitriti dintr-un bob de strugure dintr-un magazin bio si aparatul s-a inrosit!
Tot mai multi oameni vorbesc despre codexul alimentar, si se inttreaba ce este el, ce efecte produce?
Multi se muta la tara, isi cresc pasari sau incep sa cumpere direct de la producatori controlabili.

Aducerea ”la taifas” a puzzelului agricol global are ca obiectiv punerea corecta a intrebarilor si intelegerea “jocului” mare.

Viziunea este propusa de profesorul Sorin Chelmu, vicepresedinte al ERC din FAO si secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, un cunoscator fin al problemelor agriculturii romanesti si globale..

Dezbaterea ulterioara va aduce perspectivele asupra topicii din zone diferite de expertiza pe care le ofera toti participantii grupului.

Perspectiva Fondurilor Europene in Romania - La Taifas

O noua intalnire Romania La Taifas!

Invitati:

Radu Onofrei 

Presedinte ACRAFE - Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene

http://www.acrafe.ro/

Daniel Ursescu 

Cercetator Stiintific CS1 – INFLPR – Institutul National de Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor

Laser System R&D Coordinator ELI-NP (Exteme Light Infrastructure – Nuclear Physics) – IFIN HH – Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

Tema: 

1. Perspectiva Fondurilor Europene in Romania, care sunt trendurile viitoare pe care aceste fonduri le vor induce in Romania?

Prezentarea va fi facuta chiar de catre presedintele asociatiei consultantilor in fonduri europene

2. Prezentarea Proiectului ELI-NP, constructia celui mai puternic laser din lume la Institutul de Fizica nucleara din Magurele

Prezentarea este o PREMIERA!!! si va fi facuta chiar de directorul stiintific al proiectului

Cand? 

Marti, 4 decembrie 

Invitatie la reflectie:

"In perspectiva scolii austriece de economie, banii injectati in economie prin programele de coeziune pot fi incadrati in categoria ”easy money”, ca si creditele usoare aruncate in piata pana acum cativa ani de banci. Rezultatul ar putea fi acelasi, dezvoltare nenaturala de proiecte nerealiste si fara finalitate. O alta amenintare este deprofesionalizarea companiilor, invatarea reprezentantilor administratiei sa stea cu mana intinsa, sa cheltuiasca bani mari si sa organizeze licitatii. Inocentii sunt striviti prin politici de amanare a rambursarilor si crearea de dependente paguboase.

”Ajutate” excesiv, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda au fost scoase din piata capitalista, invatate sa masluiasca sau sa raporteze indicatori si aruncate intr-un depou socialist.

In acelasi timp, dupa o politica de 20 de ani de tip tara africana postcoloniala, fondurile de coeziune reprezinta una din putinele surse de capital in piata care, scuzati keynesianismul, ar putea sa dea dinamica economiei romannesti.

Lipsa de viziune si de coerenta in prioritatile de finantare a Romaniei prin aceste fonduri sunt evidente dupa primii ani de ”experiment”. 

In tot acest timp, insa, anumite structuri private de consultanta si de implementare s-au profesionalizat si sunt capabile de performanta, deasupra structurilor formale de management al programelor. Ele contrapun flexibilitatea structurii si experti valorosi si bine platiti rigiditatii suprareglementate si subfinantarea personalului din tabara cealalta..

Aducerea ”la taifas” a fondurilor de coeziune are ca obiectiv lamurirea directiilor viitoare de dezvoltare si finantare, a efectelor pe care le vor produce in economia si societatea romaneasca.

Viziunea este propusa de Radu Onofrei, expert in fonduri europene si presedinte ACRAFE – Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene. 

Dezbaterea ulterioara va aduce perspectivele asupra topicii din zone diferite de expertiza pe care le ofera toti participantii grupului.

Intentia este aceea de a avea informatia si perspectiva necesare pentru a fi cu un pas inaintea lucrurilor.

In partea a doua va fi prezentat unul din cele mai popularizate si frumoase proiecte finantate din surse europene: Cel mai puternic laser din lume care va fi construit la institutul de la Magurele. Povestea acestui "proiect european" va fi facuta chiar de catre "omul cu povestea", coordonatorul tehnic al proiectului, Daniel Ursescu, intors in tara pentru a construi acest laser care va schimba fata cercetarii fizice in ROmania.