RLT: Europa cu două viteze. România, încotro?

Europa cu două viteze. România, încotro?

Key speakers:

Cristian Diaconescu - Diplomat

Cristian Preda - Europarlamentar

Vineri 10 Martie ora 18.00

Invitatie la reflectie:

“ NATO şi Uniunea Europeană, pentru noi, românii, cel puţin şi pentru multe alte ţări, chiar pentru alea mari, care se cred sus, aşa, reprezintă un adăpost, dar din păcate, unii vor să spargă adăpostul”.

Ştie UE cum să gestioneze această “gafă istorică” a Marii Britanii? “Eu cred că în momentul de faţă nu ştie, e o derută, mai ales că vin ştiri din astea alarmante, Olanda e în prag de alegeri şi se vorbeşte de ieşirea din Uniune, Franţa are un punct dominant în sondaje şi vorbeşte despre ieşirea din Uniune, Italia cochetează şi ea, italienii, cu ieşirea din Uniune. Poporul are o vorbă: li s-a urât cu binele”.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

Mult prea concentrata pe o agenda interna halucinanta, Romania are marea sansa de a rata intalnirea cu istoria. O tara intreaga “rezista” sau il cauta innebunita pe “soros” prin multime. Iluzia colectiva atinge cote alarmante.

Organismul social sufera de o boala autoimuna puternic degenerativa. 

Organele construite pentru a apara si intari statul se ataca reciproc. Statul este blocat. Procurorii ancheteaza ministri pentru activitatile curente. Abuzul in serviciu devine absurd si se transforma in frica de a semna orice. Ministrii fac legi ca sa isi salveze pielea. Delatiunea este virtute nationala. Salariile se maresc halucinant doar pe hartie. 

****

Imediat dupa BREXIT, la Consiliul European de la Bratislava, Junker a primit mandatul de a elabora o Carta Alba a viitorului Europei.

La intalnirea informala din februarie a Consiliului European de la Malta, continuaind discuțiile despre o reformă a orientărilor UE în contextul ieșirii Marii Britanii din UE, șefii de stat și de guvern au convenit asupra Foii de parcurs de la Bratislava.

Saptamana trecuta, presedintele Junker a prezentat un proiect pe cinci puncte, incercand sa ofere decidentilor politici europeni mai multe variante, de la o reorganizare minimala, la una maximala, care ar presupune chiar modificarea tratatelor constitutitive, pana la perspectiva unei Europe Federale cu reprezentare unica in G7 sau G20 si crearea unei Uniuni separate pentru aparare.

Junker a spus deja in mai multe ocazii ca tarile care nu pot tine pasul cu nucleul dur al UE pot beneficia de alt drum, o cooperare punctuala pe diverse teme: aparare, economie, probleme de refugiati, paza frontierelor, dar cuvantul delimitare pe anumite paliere de decizie apare tot mai frecvent.

Doar in cateva zile cancelarul Merkel s-a pronuntat pentru o "Europa cu doua viteze", Guy Verhofstadt a propus si a incercat sa treaca prin Parlamentul European o rezolutie care, in esenta, disocia intre "statele euro si non-euro", ultima categorie urmand sa aiba dreptul numai la un vot consultativ pe unele aspecte financiare ale UE.

Imediat dupa discursul presedintelui Junker in Parlamentul European, ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei au salutat prezentarea sefului Comisiei Europene, considerand ca este esential ca intre statele UE "sa se constate existenta unui nivel diferit de ambitie intre statele membre pentru ca Europa sa raspunda mai adecvat la semnalele cetatenilor europeni".

Documentul urmeaza sa fie discutat informal la summit-ul de la Roma, din 25 martie, si sa fie aprobat formal la Consiliul European din decembrie, dar nu mai tarziu de 2019.

Romania nu este in situatia de a avea propuneri si de a negocia strans, sustine fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

***

Cristian Preda ne spune ca Romania a pierdut sansa sa vorbeasca:

"Vad ca eurodeputatii pesedisti si ALDE lupta cu 'Europa cu doua viteze'. Cand s-a discutat in PE raportul Verhofstadt, care trata chestiunea, au tacut. Zero amendamente la acest raport - atat veti gasi in dreptul deputatilor din PSD si ALDE", a scris Preda, din grupul Partidului Popular European (PPE), pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, Cristian Preda a relatat ca "nici socialistii, nici ALDE nu au sustinut amendamentele pe care le-am depus in comisia de afaceri constitutionale, pentru a elimina paragrafele in care Verhofstadt vorbea despre discriminarea politica a statelor din afara zonei euro”. "Acum, mizand pe ignoranta publicului, si Norica, si Bostinaru il ataca pe Juncker. Ridicol!", a conchis acesta.

La randul sau, Norica Nicolai crede că “există în câteva state ideea de a crea un alt fel de Europă, dar estimez că pași concreți vor fi făcuți abia după alegerile din Germania. Dacă Angela Merkel va obține un nou mandat de cancelar, probabil că vom avea apoi o tentativă imediată de reformare a Tratatului. Problema majoră este grupul de la Vișegrad, ce reușește să se coaguleze și să aibă o poziție comună. Cred că acasă trebuie să aibă loc o dezbatere foarte serioasă.”

INTREBAREA RLT este: CINE ARE RESPONSABILITATEA DE A FORMULA SI DE A NEGOCIA POZITIA ROMANIEI IN ACEASTA CHESTIUNE? Este Europa cu doua viteze o tema de politica interna? Cand va fi pusa pe agenda publica? 

***

Cine este Cristian Diaconescu?

Cristian Diaconescu este diplomat român, de formație jurist. 

A fost Vicepreședinte al Senatului României, Ministru al Justiției (martie– decembrie 2004) și Ministru de Externe (2008–2009, 2012). 

În anul 2000, a fost numit Secretar general adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). 

În mai 2012, Cristian Diaconescu a devenit şeful Administraţiei Prezidenţiale, 

funcție deținută până în aprilie 2014. 

Din anul 2013 până în prezent, Cristian Diaconescu este membru al “UN CTBTO Eminent Group”. 

În anul 2007, Cristian Diaconescu și-a dat doctoratul în dreptul comerţului internațional la Academia de Sudii Economice. 

În paralel cu cariera profesională, Cristian Diaconescu a desfășurat și activitate didactică și științifică ca membru fondator şi profesor al Fundației Colegiului Național de Apărare, membru asociat al Jamestown Foundation, secretar științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și profesor în cadrul Institutului de Drepturile Omului. 

Începând cu 2016 este profesor asociat al Universităţii Americane din Kuweit. În octombrie 2016 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii 

Andrei Şaguna din Constanţa. 

Cine este Cristian Preda?

Cristian Preda este profesor de științe politice la Universitatea din București, unde predă din 1992. Decan la Facultatea Științe Politice, din 2004 în 2010.

A publicat, la edituri precum Humanitas, Meridiane, Nemira, Polirom sau Curtea Veche, mai multe volume despre evoluția gândirii politice românești, despre istoria liberalismului, precum și despre sistemele electorale de la noi. 

A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. 

Recent, a debutat ca fotograf, cu albumul Strada, apărut la Baroque Books and arts. 

A fost consilierul președinților E. Constantinescu (1999-2000) și T. Băsescu (2007-2009), a fost secretar de stat la MAE (2005-2007), iar din 2009 e ales în Parlamentul European, unde se ocupă de politică externă, afaceri constituționale, dezvoltare, drepturile omului și petiții.