EVALUAREA STATULUI DE DREPT IN BALCANI SI EUROPA DE RASARIT. DE LA STATUL COMUNIST SPRE STATUL DE DREPT SAU STATUL NON-LIBERAL?

Invitatie Romania La Taifas

Cine este Razvan Horatiu Radu?

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit la 
19 ian 2013 subsecretar de stat în MAE si Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

2011-2012 a fost subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene şi Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene 

2007-2011 a fost subsecretar de stat în MAE si Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), 
fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Începând cu 1 septembrie 2006, Răzvan-Horaţiu Radu a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare, 

Facultăţii de Drept, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001)
Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2004-2005)
master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (2006)
Management al Resurselor Umane la ASE, Bucureşti - curs postuniversitar

Profesor asociat al Facultăţii de Drept a Universităţii Al. Ioan Cuza Iaşi, disciplinele Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane.

Răzvan-Horaţiu Radu a participat la mai multe stagii şi programe de formare profesională: 
Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (2004)
Parchetul Tribunalului de Mare Instanţă din Paris (2005)
Academia de Drept Internaţional de la Haga (2006)
European Center for Security Studies “George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen (2008, 2013)
Defence Academy of the United Kingdom (2008)

Invitatie la reflectie:

  La 25 de ani de la iesirea din paradigma comunista, statele CEE si din zona Balcanilor sunt in continuare intr-o cautare de exprimare identitara.

  Intr-o criza evidenta, cu sisteme sociale scumpe, structuri greoaie si rostogolind datorii suverane, acestea nu par “dispuse” sa atace reformulari de structura. Cel mult recurg la masuri fiscale si monetare ca si cum ar incerca sa trateze cancerul cu bai de namol.

  Desprinderea de comunism si de sistemele de control se face cu costuri si dupa un model de tip YoYo.
Unele dintre state par ca nu au “aparatul”, elitele sau mecanismele prin care sa poata gandi si implementa o restructurare de fond. 

  Altele par ca au aceasta capabilitate, conducatori “fermi” si majoritati politice care pot impune decizii majore, dar par ca si-au pierdut increderea in sistemele liberale. Sau nu au avut-o niciodata.

  State nou intrate in concernul european, incearca sa se compatibilizeze si sa se alinieze cu valorile comunitare, isi suspenda si transfera functiuni (unele) sau isi negociaza suveranitatea nationala dar cu bani europeni (altele).
Intre Rusia si Germania pe axa Est - Vest si Polonia si Turcia-Grecia pe axa Nord - Sud, miza statului de drept reprezinta o provocare foarte mare si nu foarte usoara.

  Horatiu Radu va incerca sa faca o analiza - diagnoza a institutiilor democratice din acest spatiu, cat sunt ele de sanatoase si de solide, care este viitorul statului de drept si cum va rezista el presiunilor “non-liberale”.
Il recomanda in aceasta analiza experienta sa la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

INVITATIE LA TAIFAS: 

Tema:

“Puterea informala in marile companii. Intalnirea dintre cultura organizatiei si valorile nationale.”

Key speaker: 

Andrei STAMATIAN

Cine este Andrei Stamatian?

Andrei Stamatian a absolvit Stanford University in Statele Unite ale Americii in iunie 2000. A obtinut aici o diploma cu distinctie si onoruri in economie si specializare secundara in inginerie industriala.

In perioada 2003-2004 a urmat prestigioasa scoala de afaceri INSEAD in Franta unde a obtinut o diploma de MBA. In 2010 respectiv 2011 a urmat programe corporate la IESE Business School - University of Navarra respectiv London Business Scholl.

Dupa absolvirea Universitatii Stanford in Statele Unite, a lucrat in consultanta de afaceri in Silicon Valley iar dupa experienta europeana de la INSEAD si-a inceput cariera de bancher in Romania. 

A fost Project manager intai in HVB apoi in Reiffeisen. Si-a continuat cariera in Reiffeisen, pana la pozitia de Director de Proiecte Strategice, dupa care a devenit Presedinte al Reiffeisen Banca pentru Locuinte.

Din 2011 Anndrei Stamatian este Prim Vice-Presedinte CEC Bank.

****

Invitatie la reflectie:

Atunci cand o organizatie mare “colonizeaza” un teritoriu nou, ea vine cu pachetul ei de practici si valori, cu propria ei cultura organizationala.

In noul spatiu geografic ea se intalneste cu “spiritul general al unei natiuni”, cum il numea Montesquieu in “L’esprit du lois”.

Felul de a intelege si de a face lucrurile al angajatilor locali ai unei corporatii provine din softul mental colectiv al societatii in care acestia traiesc.

De multe ori, peste aceste doua dimensiuni, de organizatie si nationala, se mai suprapun si radacinile culturale ale managerului.

Putem intalni, astfel, o companie cu capital austriac, manager ceh si angajati romani - de exemplu - care poate functiona perfect sau, dimpotriva, poate fi sfasiata de paralelismul cultural al actorilor implicati.

“In epoca noastra postcoloniala, strainii care vor sa schimbe ceva intr-o societate trebuie sa negocieze pentru interventiile lor. Negocierea are mai multi sorti de izbanda daca partile implicate inteleg ce sta la baza diferentelor lor de perspectiva.”

Geert Hofstede - “Culturi si organizatii”

Prezentarea lui Andrei Stamatian vorbeste despre puterea informala dintr-o organizatie mare.

Pe final va lansa spre dezbatere, plecand de la experientele lui organizationale in diverse contexte culturale, cum si cat cultura unei corporatii puternice poate influenta si sa fie influentata de cultura unei tari. 

Cum influenteaza si cum este influentata Romania in valorile ei profunde de catre corporatii?

****

In subtext, va rog sa considerati ca tema secundara de reflectie, modul in care noul val de tineri educati, cu experiente culturale occidentale pot influenta si schimba Romania. 

Vor face ei masa critica pentru a se constitui in “val”, in “noii pasoptisti”?