Invitatie Romania La Taifas
La 25 de ani de la iesirea din paradigma comunista, statele CEE si din zona Balcanilor sunt in continuare intr-o cautare de exprimare identitara.
Intr-o criza evidenta, cu sisteme sociale scumpe, structuri greoaie si rostogolind datorii suverane, acestea nu par “dispuse” sa atace reformulari de structura. Cel mult recurg la masuri fiscale si monetare ca si cum ar incerca sa trateze cancerul cu bai de namol.
Desprinderea de comunism si de sistemele de control se face cu costuri si dupa un model de tip YoYo.
Unele dintre state par ca nu au “aparatul”, elitele sau mecanismele prin care sa poata gandi si implementa o restructurare de fond.
Altele par ca au aceasta capabilitate, conducatori “fermi” si majoritati politice care pot impune decizii majore, dar par ca si-au pierdut increderea in sistemele liberale. Sau nu au avut-o niciodata.
State nou intrate in concernul european, incearca sa se compatibilizeze si sa se alinieze cu valorile comunitare, isi suspenda si transfera functiuni (unele) sau isi negociaza suveranitatea nationala dar cu bani europeni (altele).
Intre Rusia si Germania pe axa Est - Vest si Polonia si Turcia-Grecia pe axa Nord - Sud, miza statului de drept reprezinta o provocare foarte mare si nu foarte usoara.
Horatiu Radu va incerca sa faca o analiza - diagnoza a institutiilor democratice din acest spatiu, cat sunt ele de sanatoase si de solide, care este viitorul statului de drept si cum va rezista el presiunilor “non-liberale”.
Il recomanda in aceasta analiza experienta sa la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Cine este Razvan Horatiu Radu?
Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit la
19 ian 2013 subsecretar de stat în MAE si Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
2011-2012 a fost subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene şi Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
2007-2011 a fost subsecretar de stat în MAE si Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003),
fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Începând cu 1 septembrie 2006, Răzvan-Horaţiu Radu a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare,
Facultăţii de Drept, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001)
Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2004-2005)
master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (2006)
Management al Resurselor Umane la ASE, Bucureşti - curs postuniversitar
Profesor asociat al Facultăţii de Drept a Universităţii Al. Ioan Cuza Iaşi, disciplinele Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane.
Răzvan-Horaţiu Radu a participat la mai multe stagii şi programe de formare profesională:
Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (2004)
Parchetul Tribunalului de Mare Instanţă din Paris (2005)
Academia de Drept Internaţional de la Haga (2006)
European Center for Security Studies “George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen (2008, 2013)
Defence Academy of the United Kingdom (2008)
Invitatie la reflectie:
Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit la
19 ian 2013 subsecretar de stat în MAE si Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
2011-2012 a fost subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene şi Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
2007-2011 a fost subsecretar de stat în MAE si Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003),
fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Începând cu 1 septembrie 2006, Răzvan-Horaţiu Radu a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare,
Facultăţii de Drept, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001)
Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2004-2005)
master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (2006)
Management al Resurselor Umane la ASE, Bucureşti - curs postuniversitar
Profesor asociat al Facultăţii de Drept a Universităţii Al. Ioan Cuza Iaşi, disciplinele Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane.
Răzvan-Horaţiu Radu a participat la mai multe stagii şi programe de formare profesională:
Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (2004)
Parchetul Tribunalului de Mare Instanţă din Paris (2005)
Academia de Drept Internaţional de la Haga (2006)
European Center for Security Studies “George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen (2008, 2013)
Defence Academy of the United Kingdom (2008)
Invitatie la reflectie:
La 25 de ani de la iesirea din paradigma comunista, statele CEE si din zona Balcanilor sunt in continuare intr-o cautare de exprimare identitara.
Intr-o criza evidenta, cu sisteme sociale scumpe, structuri greoaie si rostogolind datorii suverane, acestea nu par “dispuse” sa atace reformulari de structura. Cel mult recurg la masuri fiscale si monetare ca si cum ar incerca sa trateze cancerul cu bai de namol.
Desprinderea de comunism si de sistemele de control se face cu costuri si dupa un model de tip YoYo.
Unele dintre state par ca nu au “aparatul”, elitele sau mecanismele prin care sa poata gandi si implementa o restructurare de fond.
Altele par ca au aceasta capabilitate, conducatori “fermi” si majoritati politice care pot impune decizii majore, dar par ca si-au pierdut increderea in sistemele liberale. Sau nu au avut-o niciodata.
State nou intrate in concernul european, incearca sa se compatibilizeze si sa se alinieze cu valorile comunitare, isi suspenda si transfera functiuni (unele) sau isi negociaza suveranitatea nationala dar cu bani europeni (altele).
Intre Rusia si Germania pe axa Est - Vest si Polonia si Turcia-Grecia pe axa Nord - Sud, miza statului de drept reprezinta o provocare foarte mare si nu foarte usoara.
Horatiu Radu va incerca sa faca o analiza - diagnoza a institutiilor democratice din acest spatiu, cat sunt ele de sanatoase si de solide, care este viitorul statului de drept si cum va rezista el presiunilor “non-liberale”.
Il recomanda in aceasta analiza experienta sa la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Asteptam comentariile voastre la acest articol. Multumim